Despre mine
Cine sunt eu?
Eu sunt Claudia Toth, sunt mama de 5 băieți. Limba germană am învățat-o de la 3 ani, când am început să frecventez grădinița din orașul natal. Copil de români fiind, mi-a fost destul de greu, însă mama mea a văzut chiar și în acea perioadă comunistă oportunitatea pe care o oferea limba germană.
Cum am ajuns aici?
De ce spun că mi-a fost greu? Am fost în clasă 3 copii de români între alți douăzeciși… de sași. Ei deja vorbeau în casă săsește sau germană, dar eu nimic.
Am avut norocul să am o învățătoare minunată și o bunică rabdătoare. Cu toate că nu știa germană, draga de ea mă ajuta la teme. Așa pas cu pas cu bunica alături am învățat câte ceva.
În gimnaziu în schimb am început să urăsc limba germană, din cauza profesorului, care nu își făcea treaba, îi era mai dragă cârciuma decât școala și chiar și tezele le scriam singuri în clasă, deoarece el avea treabă. Nu e bine să vorbești de rău morții și chiar nu vreau să o fac, dar din păcate acest tipar l-am regăsit de-a lungul anilor în învățământ și la alți profesori sau profesori -colegi.
În clasa a 8 a intervenit mama luându-mi un profesor la meditații pentru limba germană. Încă mai păstrez cartea de germană primită de la el și din care am lucrat pentru examenul de treaptă.
Credeți că am acceptat ușor să mă duc la Liceul Pedagogic – secția germană, singurul liceu de acest profil în limba germană din țară? Nici gând. Am renunțat la orele de vioară, am încercat să îl scot pe profesorul de germană de la meditații afară din casă. Am plâns, am amenințat, dar am eșuat lamentabil. Mama nu a cedat.
Acum urma alt prag greu de trecut: examenul de intrare la liceu. Pe atunci trebuia să optezi încă înainte de examen la 3 județe în care urma să fi repartizat în funcție de media de la intrare și în care primeai apoi postul la terminarea liceului. Știți care era rugăciunea mea preferată în acea perioadă și de ce?
Zicem mereu: Doamne, te rog fă să intru și ultima deasupra liniei, pentru că altfel trebuie să muncesc din greu să îi dau mamei mele banii pentru meditații înapoi.
Așa mi-a spus mama, că dacă nu intru la liceu, n-am decât să merg să muncesc, pentru a plăti investiția făcută de ea în mine.
Am intrat penultima la liceu. Însă după aceea s-a văzut cine a intrat pe bune și cine a intrat cu *pile*.
Din penultima am ajuns printre primii zece din clasă și nu m-am lăsat. Psotul pe care ar fi urmat să lucrez după terminarea liceului era în Satu Mare. Însă Revoluția a schimbat totul…
Aici am avut șansa vieții să lucrez cu o profesoară de germană extraordinară, dar și alți profesori dedicați meseriei lor și buni vorbitori de limba germană.
Ca exemplu v-o dau pe profesoara de sport. Noi trebuia să ținem și ore de sport, clar în limba germană, la care trebuia să scriem și planuri de lecție. Orele de sport pe care le ținem erau întotdeauna de 10, însă planurile erau doar de 8. De ce? Pentru greșelile făcute în limba germană!
Ai înțeles ce însemna liceul pedagogic – secția germană- pe atunci? O muncă asiduuă în limba germană și la alte materii, nu numai la germană!
În primul an de practică pe care am făcut-o la grădiniță, am realizat cât de minunați sunt copiii. Până atunci, nu îmi doream să lucrez cu copii, deoarece aveam acasă o soră mai mică, care îmi făcea zile fripte!
Și atunci am decis, că eu îi voi învăța pe copii limba germană într-un mod cât mai plăcut.
Și așa am făcut începând din 1994, după 5 ani de liceu.
În 2003 am inceput Colegiul Pedagogic- secția germană-extensia de la Babeș Bolyai Cluj în Sibiu cu 3 copii, dintre care unul de doar 1 an. După primul an am aflat, că se înființează și Facultatea De Psihologie și Științe ale Educației. După terminarea ei urma să devii profesor în învățământul primar. La terminarea colegiului am optat pentru încă un an de completare și am putut absolvi ca și profesor. În același an am susținut 2 examene: cel de licență și cel de gradul 2 în învățământ.
În același an m-am înscris și la masterat la Cluj, tot la Babeș Bolyai – Metodica și Didactica predării limbii germane. În ultimul an de masterat am susținut și lucrarea de gradul I în învățământ și în vară am susținut dizertația gravidă fiind cu gemenii (ultima sarcină fiind de gemeni).
Pentru mine predatul este ca aerul: când încep să explic, să vorbesc despre limba germană și nu numai, uit cum trece timpul. Parcă aș vrea să am mai mult timp să îi pot explica celui din fața mea, că limba germană e frumoasă, chiar dacă uneori îți mai dă dureri de cap din cauza execepțiilor.
Cum am început să lucrez on line?
Și înainte de pandemie am avut meditații și cursuri cu adulți la Forumul German din Sighișoara.
Însă pandemia a schimbat totul. Când am văzut, că au închis școlile, mă întâlneam pe ZOOM câte 40 de minute, cât oferea ZOOM -ul gratuit cu elevii mei.
După care am fost obligați să intrăm on line pe platforma de lucru TEAMS.
Cursurile erau gândite pentru copii, dar știi cum e cu planul de acasă și cu cel din târg? Așa și cursurile mele, fără să realizez, s-au adresat nu numai copiilor, ci și adulților. Prin studiile pe care le-am făcut în limba germană, într-adevăr pot să cuprind o arie largă: de la grădiniță, primar, gimnaziu, chiar și liceu.
Ce mă bucură cel mai mult?
Eu am trecut peste teama de greșeli în limba germană, teama de expunere!
Rezultatul?
Nu s-a lăsat așteptat: lucrez cu copiii, așa cum mi-am dorit, dar și cu copiii mai mari: ADULȚII.
Am lansat deja a 4 a ediție de curusuri de începători adulți, la ultimile 2 lansări având chiar 2 grupe de începători și o grupă de avansați.
După fiecare curs mă încarc cu energia și bucuria cursanților, care văd singuri progresele măsurabile pe care le fac: citesc corect, scriu corect, înțeleg gramatica, formulează propoziții simple și au început să gândească în limba germană.